Autosabotarea poate fi incredibil de frustrantă (și dureroasă uneori) atunci când implică și un comportament autodistructiv:
- S-ar putea să mănânci în exces dacă te simți copleșit și anxios, sabotându-ți eforturile de a menține o dietă mai sănătoasă.
- Este posibil să fii împiedicat în procesul tău creativ de amânare sau de „sindromul obiectului strălucitor”*.
- Sau poate ai tendința de a-ți sabota relațiile din cauza fricii de intimitate și a vulnerabilității emoționale.
Indiferent de forma pe care o ia lupta ta cu autosabotarea, cauza principală este întotdeauna aceeași:
Autosabotarea este rezultatul unei relații nesănătoase cu emoțiile tale.
Toată lumea trăiește emoții dureroase. Este perfect normal să experimentezi o serie de sentimente dificile, de la anxietate la furie.
Din păcate, mulți oameni dezvoltă obiceiuri proaste în jurul sentimentelor dificile. Ei încearcă să evite sau să „repare” sentimentele dificile de îndată ce apar. Rezultatul este o relație toxică cu propriile emoții.
Practic, și-au învățat creierul să stea departe de sentimentele dificile, fugind constant de ele.
Într-o astfel de situație, devii copleșit de sentimente dificile până la punctul în care acțiunea față de obiectivele și intențiile tale devine aproape imposibilă.
Începi să construiești o relație mai sănătoasă cu sentimentele tale dificile atunci când le tratezi cu oarecare curiozitate și compasiune. Asta înseamnă că tot timpul și energia pe care le-ai pierdut încercând să-ți depășești sentimentele pot fi acum puse la lucru pentru a-ți urmări obiectivele.
Ai nevoie de o relație mai bună cu emoțiile tale dacă vrei să renunți la autosabotarea.
Iată câteva sfaturi care te vor ajuta.
1. Cunoaște-ți declanșatorii autosabotajului
Există șanse mari ca, dacă te-ai luptat cu autosabotarea de ceva vreme, acele comportamente sunt aproape automate. S-ar putea să te trezești că te uiți la Netflix în loc să faci mișcare. În loc să lucrezi la proiectul tău, petreci timp online amânând.
Din păcate, odată ce ești deja în proces de autosabotare, este foarte dificil să te retragi. Mai bine să nu fii absorbit în primul rând.
Ușor de spus, greu de făcut, nu? Comportamentul automat este un comportament pe care nici nu-ți dai seama că îl faci!
Dar poți deveni mai conștient de tiparele tale de autosabotare – și poți renunța înainte de a fi prea târziu – învățând să identifici și să anticipezi factorii declanșatori ai autosabotajului.
La început, acceptă autosabotarea și caută declanșatorul
Poate fi prea dificil să-ți identifici factorii declanșatori și să-ți schimbi comportamentul simultan atunci când încerci să rupi un tipar major de autosabotaj.
Când te simți autosabotând, încearcă să recunoști și să accepți comportamentul, mai degrabă decât să încerci să-l schimbi. Petreceți acel timp și energie reflectând la modul în care ai ajuns în această situație, în primă fază.
Inventariază-ți declanșatorii
Pe măsură ce începi să cauți declanșatoare de autosabotaj, este important să le ții evidența. Ia-ți o agendă sau creează un fișier pe telefon, unde vei ține evidența comportamentului tău de autosabotare și a declanșatorilor care l-au precedat.
Anticipează declanșatorii
Identificarea declanșatorilor și notarea lor într-un singur loc te va ajuta să vizualizezi tipare. Orice schimbare începe cu conștientizarea. Să fii conștient de ceea ce declanșează autosabotarea ta este una dintre cele mai bune modalități de a împiedica acest lucru să se întâmple.
2. Exersează validarea emoțiilor dureroase
Emoțiile dureroase dor. Este de înțeles că reacția noastră implicită este să le evităm.
De exemplu: Nimănui nu-i place să se simtă anxios și copleșit. Așa că atunci când te simți așa, este îngrozitor de tentant să cazi într-un comportament care înlătură (temporar) acele sentimente – stres, jocuri video, social media, alcool, orice altceva.
Problema este că, deși aceste comportamente de autosabotare duc la a te simți mai bine pe termen scurt, de obicei este în detrimentul obiectivelor și valorilor tale pe termen lung.
Dar lucrul critic de văzut aici este că întregul proces începe cu următoarea presupunere:
Dacă mă simt rău, trebuie să fac ceva în privința asta.
Nu trebuie să faci nimic în privința emoțiilor tale dureroase.
Nu sunt rele, negative sau periculoase. În ciuda disconfortului, ele nu te vor răni.
În loc să încerci imediat să eviți sau să scapi de acele sentimente (un comportament care de obicei duce la autosabotaj), ai putea să le validezi.
Validarea emoțională înseamnă să-ți recunoști emoțiile în loc să le eviți, să le critici sau să încerci să scapi de ele. Validarea emoțională înseamnă să faci pentru tine același lucru pe care l-ai face pentru altcineva care se luptă cu un sentiment dificil: vei fi plin de compasiune, susținere și empatică.
3. Devino responsabil pentru modul în care gândești
În multe privințe, autosabotarea este o problemă de management al energiei. Când îți consumi toată energia încercând să scapi de sentimentele dureroase, nu mai ai mult pentru a-ți urmări obiectivele. Aceasta înseamnă că este mult mai ușor să te strecori (și să te blochezi în) în comportamente autodistructive și inutile.
În mod similar, atunci când toată energia ta este îndreptată spre evitarea emoțiilor dureroase, nu mai ai mult pentru a-ți controla gândirea. Ceea ce este într-adevăr destul de rău, pentru că modul în care gândești este cel care determină cât de puternice sunt acele emoții dureroase în primul rând.
Nu poți controla toate gândurile.
Lucruri pe care nu le poți controla:
- Alți oameni
- Gânduri aleatorii care îți vin în minte
Lucruri pe care le poți controla:
- Comportamentul tău
- Atenția ta la ce continui să te gândești (sau nu)
4. Acționează cu asertivitate asupra valorilor tale
La sfârșitul zilei, adevărata problemă cu autosabotarea – este că te împiedică să trăiești viața pe care ți-o dorești cu adevărat!
Deoarece simțim atât de intens emoțiile dureroase, este foarte ușor să devenim obsedați de ele și să ne acapareze toată atenția. Iar când energia ta se îndreaptă către simțire, de obicei nu mai rămâne mult pentru a acționa și a te îndrepta către ceea ce îți dorești cu adevărat.
Soluția este să cultivi asertivitatea.
Asertivitatea înseamnă că îți bazezi deciziile pe valorile tale, nu pe sentimentele tale.
Odată ce îți vei identifica valorile, vei acționa conform acestora.
Dar dacă le ignori, pentru că ești prea concentrat asupra modului în care te simți (sau vrei să te simți), probabil că vei ajunge mereu să nu atingi acele valori și aspirații și să te autosabotezi.
Nu spun că ar trebui să ignori complet felul în care te simți. În cele din urmă, te vei simți mai bine dacă încetezi să mai folosești sentimentele pentru a lua decizii și, în schimb, să-ți prioritizezi valorile.
*SOS, adică sindromul obiectului strălucitor, se manifestă atunci când ești mereu atras de câte un proiect nou, de o strategie nouă. Este vorba despre persoane care fac tot felul de activităţi, unele care nu ţin neapărat de competenţa lor, care-şi încarcă mereu ziua, dar nu sunt neapărat și productive.
Pentru a fi la curent cu toate informațiile pe care le împărtășesc te invit să mă urmărești pe Facebook. Dacă dorești mai multe informații despre cum poți să pornești și tu un business în network marketing, te invit să mă contactezi.
